O barza dintr-o specie foarte rara , ranita si cu o bucata de cioc lipsa , a ajuns intr-o clinica veterinara din Deva . Timp de cinci zile , pasarea a fost cazata in adapostul unuia dintre cei mai cunoscuti soimari din tara .

Monna Voinescu

Un exemplar dintr-o specie foarte rară de berze a petrecut cinci zile în adăpostul Asociaţiei de protecţie a răpitoarelor „Peregrinus” din Deva, după ce a fost găsit în localitatea Ilia. Pasărea – o barză neagră – avea mai multe răni la cap, la un picior şi îi lipsea o bucată din cioc.

„A fost găsită de nişte tineri, la Ilia. Când au văzut că e rănită, m-au anunţat pe mine, ştiind că mă ocup de protecţia zburătoarelor. În general, noi ne ocupăm de salvarea răpitoarelor, dar ajutăm şi alte specii când este cazul”, spune Dorin Cărăbeţ, reprezentantul Asociaţiei „Peregrinus” şi unul dintre cei mai cunoscuţi şoimari din România.

Cioc „reparat” cu materiale dentare

Pasărea a ajuns la Cărăbeţ rănită şi prea slăbită ca să mai poată zbura. Din partea de jos a ciocului îi lipsea o bucată de vreo şapte centimentri, aşa încât nu putea nici să mănânce şi nici să bea apă. Bărbatul presupune că pasărea a căzut din zbor după ce a atins nişte fire de înaltă tensiune.

„Rana de la cap i se trage de la loviturile unor localnici din Ilia. Tinerii care au găsit-o mi-au povestit că au văzut incidentul. Barza însă a reuşit să se apere”, explică Dorin Cărăbeţ.

Timp de câteva zile, pasărea a stat în adăpostul Asociaţiei „Peregrinus” şi a fost „pusă pe picioare” de doctorul Constantin Mihăilă. A fost deparazitată intern şi extern şi i-a fost prescris un tratament puternic cu antibiotic.

„Cel mai complicat a fost să-i refac bucata de cioc care-i lipsea – o porţiune de vreo 6-7 centimentri. Am <reparat-o> cu nişte materiale speciale care sunt folosite şi în stomatologie. În urma tratamentului, barza şi-a revenit şi este în afara oricărui pericol”, explică dr. Constantin Mihăilă, veterinarul care a tratat exemplarul de barză neagră, de altfel primul din această specie rară care a ajuns în cabinetul său.

„Exista riscul unui atac de cord”

Cât timp a stat la Deva, barza neagră s-a hrănit doar cu peştişori pe care i-a pescuit Cărăbeţ. A mâncat în jur de o jumătate de kilogram pe zi, spune şoimarul, completând că a fost foarte impresionat de comportamentul păsării.

„Este o specie foarte temătoare. Deşi are dimensiuni mari, este văzută foarte rar. Trăieşte departe de privirile oamenilor şi se confundă cu peisajul. Ştiam asta şi am fost foarte precauţi când ne-am apropiat de ea. Era speriată şi exista riscul să facă un atac de cord din pricina spaimei. Şi totuşi, am avut senzaţia că, la un moment dat, a simţit că vrem s-o ajutăm”, povesteşte Cărăbeţ.

Barza neagră se află acum lângă Sibiu, într-un adăpost al Asociaţiei „Prietenii berzelor” din comuna Cristian – localitatea cu cele mai multe berze albe din România. Pasărea continuă tratamentul, iar dacă se va restabili curând, va putea să migreze odată cu suratele ei spre locurile unde îşi petrece iarna.

„Aceasta ar trebui să se întâmple cam în a doua parte a lunii august, până la începutul lui septembrie. Dacă nu, va rămâne în grija noastră până anul viitor”, explică reprezentantul asociaţiei sibiene de protecţie a berzelor, Miruna Gritu, adăugând că în stabiliment mai există acum doar un pui de barză albă, tot rănit. Gritu mai spune că o vindecare incompletă ar împiedica barza să reziste zborului care are ca destinaţie continentul galben.

Specie protejată de lege

Mult mai puţin cunoscută decât ruda sa apropiată, barza albă, barza neagră (Ciconia nigra) trăieşte doar în pădurile din zonele mlăştinoase şi întinse, foarte departe de oameni. Are, de asemenea, cuiburi în zone de deal unde există multe pârâuri. Are ciocul şi picioarele roşii, iar penajul e în mare parte negru, cu excepţia abdomenului alb. Adulţii au chiar reflexe metalice violete şi verzui pe fondul negru, iar roşul este mult mai aprins decât la exemplarele tinere.

Barza neagră este o specie foarte rară, motiv pentru care legea o protejează. Se înmulţeşte în zonele calde ale Europei, în special în regiunile de centru şi estice. Măsoară un metru în înălţime, are o anvergură a aripilor de doi metri şi cântăreşte trei kilograme. Se hrăneşte cu amfibieni şi insecte. Îşi construieşte cuibul sub forma unei platforme mari din ramuri, în copaci înalţi. Depune între 3 şi 5 ouă, albe. Este o specie foarte timidă în comparaţie cu barza albă. Iarna, vizitează nordul Indiei, Pakistanul şi Nepalul. În Sri Lanka a fost văzută o singură dată. Două luni pe an, în aprilie şi mai, barza neagră stă în Europa Centrală.

Declaraţie:

„Specia este foarte rară în ţară. În judeţul Hunedoara, de pildă, am mai văzut doar acum doi ani o pereche de berze negre, în zona comunei Zam”

Dorin Cărăbeţ, reprezentantul Asociaţiei „Peregrinus”

________________________________________________________________

Ira si Genky , atractia ” Zilei pasarilor ” .

Ina Jurcone

Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina (PNGM-C) a organizat ieri, cu ocazia „Zilei păsărilor”, expoziţia „Aripi în zbor”, la care au fost prezentate două păsări răpitoare, o acvilă ţipătoare şi un şoricar comun, Ira şi Genky. Şoimarul Dorin Cărăbeţ are cele două răpitoare de mai mulţi ani şi spune că între păsări şi om s-a creat în timp o legătură afectivă puternică. Păsările îl văd ca pe un tovarăş de vânătoare şi nicidecum ca pe un stăpân. Pe Genky, acvila ţipătoare, o are de nouă ani şi a dresat-o pentru zborul la pumn. „Păsările de pradă sunt solitare şi deloc sociabile. Şoimăritul reprezintă un mod prin care se poate interacţiona cu ele. Păsările sunt foarte inteligente”, spunea Dorin Cărăbeţ.

Arta dresajului

Cele două păsări dresate de Dorin Cărăbeţ au oferit de „Ziua păsărilor”, o demonstraţie educativă copiilor prezenţi la acţiune în Poiana Mare, de pe Dealul Cetăţii.

Şoimarul spune că de mic copil a îndrăgit natura şi în special păsările de pradă, iar acum, în cadrul Asociaţiei „Peregrinus” Deva, pe care o conduce, promovează şoimăritul şi protecţia răpitoarelor. „Dresajul unei păsări de pradă e un domeniu foarte vast, cu tehnici care diferă în funcţie de clasa de răpitoare, vârsta păsării, relieful şi vegetaţia terenului de vânătoare, prăzile vizate şi particularităţile de caracter ale păsării de care şoimarul se ocupă. Şoimarul îşi stabileşte tehnicile pe parcurs, se adaptează după cum pasărea răspunde comenzilor”, explică Dorin Cărăbeţ.

„În şoimarit, pasărea este eroul, omul stârneşte prada şi oferă recompensa pentru efortul depus”

Dorin Cărăbeţ, preşedintele Asociaţiei „Peregrinus” Deva”

________________________________________________________________________

Ziua pasarilor

de Dorin Carabet

Impreuna cu administratia Parcului Natural Gradistea de Munte-Cioclovina ,  am organizat in fiecare an cu prilejul Zilei Pasarilor care are loc pe data de 1 aprilie , cite o manifestatie pe aceasta tematica , la care pasarile de prada nu au lipsit.

Insotite de o prezentare din perspective ecologice , de o expozitie de fotografie artistica personala avind ca tematica pasarile de prada si soimaritul , si finalizate printr-o mica demonstratie in aer liber care a avut loc la poalele dealului Cetatii , activitatile din partea Asociatiei Peregrinus s-au inscris armonios intre cele ale Parcului Natural , care au vizat la rindul lor  prezentarea avifaunei din mai multe perspective ; ziua pasarilor – cea a traditionalului , pasarile – fiinte cu care impartim acest pamint , pasarile – ca diversitate , pasarile din perspective ecologice , etc.

O manifestatie frumoasa , din care nu doar elevii au avut cite ceva de invatat!

______________________________________________________________________

Actiuni educative la gradinite

In miinile celei mai tinere generatii sta viitorul acestui pamint , cu tot ceea ce tine de natura , si doar printr-o educatie sanatoasa sta secretul unei necesare schimbari de mentalitate, mare parte din populatia matura a zilelor noastre nereusind sa inteleaga din pacate ca drumul pe care s-a angajat este unul dezastruos si cu repercursiuni din cele mai ingrijoratoare privind viitorul acestei planete.

Prezentind pasarea de prada din perspectiva corecta si reala si lasind pe cei mici sa interactioneze in mod direct cu ea , sa o observe , sa o poata atinge , aceste lectii interactive li se intiparesc cu mare putere in minte si in suflet , contribuind decisiv mai tirziu la formarea unei mentalitati corecte referitoare la ele , la frumusetea lor , la rolul ce il au in cadrul naturii.

Asociatia a desfasurat numeroase astfel de activitati , fiind prezenta de oricite ori a fost solicitata cu diverse prilejuri la scoli , gradinite si licee.

_______________________________________________________________________

Grupul de cercetasi in teren

Existenta in Deva la scoala maghiara de aici a unui grup de cercetasi care desfasoara diverse activitati incitante si educative in cadrul naturii , a facut ca indata ce am putut ajunge sa ne cunoastem , sa planuim o intilnire si apoi sa ne intilnim intr-o frumoasa zi de toamna intr-o poienita inconjurata de stincarie si padure avind aspectul unui amfiteatru, pentru a tine o lectie despre natura , pasari de prada , soimarit , si a face o demonstratie in care si cei mici au participat in mod direct.

A fost frumos – ziua insorita de toamna , padurea autumnal , poienita –amfiteatru , zborul pasarii de prada pe deasupra noastra cu siguranta ca au facut ca lectia sa ajunga direct in sufletele celor mici , iar chemarile pasarii de prada la pumn pe care ei insisi le-au facut , au fost ceva inedit.

Din partea Asociatiei , pentru lectia in aer liber au fost prezenti Dinu Catilina si Dorin Carabet , prezenti au fost si domnul Imre Forrai impreuna cu fiul sau Toni – initiati in arta minuirii pasarilor de prada si pasionati ai soimaritului , carora le multumim cu acest prilej pentru implicare.

In urma acestei actiuni , am primit o invitatie pentru a tine o lectie pe aceasta tema si la scoala , invitatie pe care am onorat-o de asemenea.

_______________________________________________________________________

Mascul de vinderel adult reabilitat ,

un vinderel gasit cazut din cuib a fost crescut si tinut de catre o persoana timp de 4 ani , apoi aflind despre existenta noastra , s-a bucurat sa ni-l trimita pentru a fi eliberat. La aceasta virsta , soimul era adult , si intr-o stare surprinzator de buna avind in vedere faptul ca a fost tinut de catre cineva care nu avea cunostinte de specialitate. Avind totusi ceara si picioarele decolorate , a fost nevoie imediata de administrarea unui complex vitaminic si de o alimentatie adecvata , in urma careia culoarea acestor segmente a devenit foarte pregnanta. Fiind in prag de iarna , eliberarea pasarii s-a dovedit a fi imposibila , soimuletul avind nevoie sa invete a-si captura prada , si de asemenea contactul cu omul in conditiile unei ulterioare eliberari nefiind indicat.

In momentul in care s-a resalbaticit si a dovedit ca poate sa isi captureze hrana vie (soricei, rime, insecte mari, etc) ce i se administrau , indata ce a venit primavara am hotarit ca e momentul sa fie repus in libertate . A fost in acest scop dus si eliberat in Dobrogea de catre domnul Calin Hodor.

_______________________________________________________________________

Reabilitare pui de cucuvea ,

anul trecut am primit in luna februarie trei pui aproape zburatori de ciuf de padure . Au fost consultati , apoi tinuti in adapost peste iarna , iar in primavera , dupa ce prada vie , constind in soricei a fost consumata zilnic , au fost dusi in padure si eliberati.

Acelasi lucru l-am facut cu puii cucuvelelor primite in urma mansardarii unui pod de imobil din cluj.

_______________________________________________________________________

Reabilitarea unui  mascul batrin de Uliu porumbar ,

din zona comunei Dobra , am primit anul trecut in vara un superb  mascul adult de uliu porumbar , prezentind contuzii la nivelul unui picior , probleme la o aripa si aflat intr-o stare extrema de slabiciune. Deparazitat , consultat de catre medicii veterinari , a fost lasat apoi intr-o voliera spatioasa si linistita sa se refaca , iar in aproximativ 5-6 saptamini a fost perfect capabil sa se reintoarca in libertate.

Pasarea nu a fost victima vreunui om , cei care l-au gasit si m-i l-au adus vazindu-l doborit la pamint si batut de catre o pereche de corbi care cuibareau in zona. Situatie in care aceasta pasare de prada poate sa ajunga doar in urma unei stari de slabiciune instaurate dinainte, si datorata posibil vreunei parazitari interne , sau accidentari care l-a pus in imposibilitatea de a se hrani.

_______________________________________________________________________

Salvarea si reabilitarea unui Sorecar comun cu probleme ,

anul acesta , la sfirsitul iernii un colaborator de-al nostru ne-a adus un exemplar matur de sorecar comun (mascul) , care fusese gasit in marginea unei sosele foarte circulate, si care fusese lovit de o masina . In zona am putut gasi destul de des pasari de prada ucise de masini , pe tronsonul respectiv circulatia desfasurindu-se cu viteza , si soseaua fiind exact intre zona unor dealuri inalte impadurite si cimp .

Sorecarul avea o contuzie urita la cap, probleme la un picior si o contuzie la o aripa . A fost unul din rarele cazuri fericite in care o pasare de prada scapa in urma unui accident de circulatie si mai poate fi eliberata . Refacerea pasarii oricum a durat mai bine de 3 saptamini , timp in care a fost consultata de catre domnul doctor Mihaila Constantin-seful clinicii veterinare din localitate .

I s-au facut radiografii , tratament cu antibiotice , deparazitari , tratament de sustinere cu complexe vitaminice , a fost introdus intr-una din voliere , hranit bine si lasat sa se refaca . S-a restabilit perfect si a fost eliberata in natura , intreaga activitate fiind televizata.

_______________________________________________________________________

Terra dacica ,

Manifestatiile tip entertainment cu caracter educative , reconstituind timpuri vechi , crimpeie din istorie , au fost si sunt un prilej minunat de a prezenta din aceasta dubla perspectiva pasarea de prada si soimaritul

Dealtfel in multe tari din Europa cu traditie in festivaluri medievale , si soimarit , cele doua activitati se intilnesc si se impletesc in modul cel mai armonios cu putinta , demonstratiile cu pasari de prada constituind unele dintre cele mai atragatoare momente . In paralel cu prezentarea pasarilor , zboruri deasupra multimii , stoopsuri , etc , privitorul afla pe linga date din istoria soimaritului , si informatii cu caracter ecologic si biologic. Am dat curs si noi invitatiei facute de catre cei de la Terra Dacica de a ne include si pe noi cu pasarile noastre in frumosul si incitantul program ce il desfasoara.

________________________________________________________________________

Cavalerii medievali au invadat centrul orasului .

de Adrian Salagean

Scene istorice au fost jucate la inaugurarea unei expoziţii de arme, la Deva. Spectacolul a atras peste 300 de deveni care s-au bucurat să guste chiar şi iluzia luptelor cu săbii de altădată, dintre cavalerii medievali.

„Prea nobile, lasă-mă să lupt!”. „Du-te! Dar dacă nu eşti vajnic şi-mi faci blazonul de ocară, diseară nu primeşti merinde. Asta, dacă scapi de tăişul spadei”. Şi cavalerii medievali, cu bine simulată furie, încep lupta încleştându-şi săbiile sub ochiul vigilent al lentilelor aparatelor foto digitale ale devenilor din secolul XXI.  Aceste reconstituiri de epoci istorice, pe care englezii le-au denumit „reenactment”,  sunt tot mai des folosite ca amorsă a unor evenimente culturale.

„Ne încântă interesul pe care-l trezeşte această pasiune a noastră pentru reconstituirea atmosferei din Epoca Medievală. Practic, livrăm o mostră de cultură în format atractiv, de spectacol”, spune Marius Badiu, alias „Badurin Barbarul”, preşedintele Ordinului Cavalerilor din Hunedoara. Organizaţia  a avut în sarcină repriza de dueluri medievale derulată la vernisajul expoziţiei „Milităria Medievală”, deschisă vineri seara la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.  Dovadă că publicul nu s-a săturat încă de „capă şi spadă” sunt cei aproape 300 de deveni  care au venit la inaugurarea expoziţiei de arme. „Am venit cu băiatul meu şi cu un nepot să vadă cavalerii”, spune Ionuţ Codrea, din Deva. Pe Iris Antal, în vârstă de trei luni, părinţii au adus-o echipată în prinţesă de secol XV. În ţinuta micuţei doar pampersul a fost contemporan.  Şi pentru că a fost vorba de un spectacol „care pe care”, cei mai mulţi au pariat pe scutierul Răzvan că va învinge în luptă.„Iubesc istoria şi arta duelului. Susţinerea publicului mă stimulează să dau lovitura de graţie adversarului”, spune Răzvan Rusu, elev în clasa a XI-a, şi în timpul liber scutier. Bineînţeles, din inaugurarea unei expoziţii de arme medievale, nu putea lipsi vânătoarea cu şoimi.  Hunedoreanul Dorin Carabeţ a făcut o demonstraţie arătând cum poate fi folosită o pasăre de pradă pe post de armă de vânătoare.

_______________________________________________________________

Intilnirea soimarilor din Romania .

In data de 18 -19.09.2010 a avut loc prima intilnire a soimarilor organizata  de catre asociatia Peregrinus .

Intilnirea s-a desfasurat intr-o atmosfera calda , prieteneasca , unde printre altele s-a discutat aprins pina tirziu , in special despre situatia soimaritului si viitorul  acestuia in tara , toti traind cu nadejdea ca acesta va fi legalizat in sfirsit si la noi in tara precum s-a intimplat in toate celelalte tari membre in UE .

Toti participantii , membrii ai asociatiei , au fost foarte multumiti de modul de organizare a intilnirii , de locatie , de meniul excelent pregatit de Horica , caruia tinem sa-I multumim si pe aceasta cale !  De asemenea mii de multumiri lui Dorin , presedintele asociatiei ,  pentru organizarea ireprosabila a acesteia !

Cu aceasta ocazie a avut loc un fapt semnificativ pentru activitatea de constientizare efectuata de catre asociatie cu diferite ocazii , prin eliberarea  unui  Uliu porumbar , care in urma unui atac asupra gainilor unui cetatean ( cunoscut de al lui Dorin ) , a fost prins de acesta si predat lui Dorin . Speram ca si in viitor in urma activitatilor de constientizare  a asociatiei sa auzim de cit mai multe fapte asemanatoare  , imbucuratoare atit pentru asociatie cit si pentru cei care inteleg si iubesc natura !

Andrei Keszeg .

_______________________________________________________________________

Soim sudic din import ( Falco biarmicus ) ,

in vara anului 2010 a aparut in asociatia Peregrinus primul soim sudic de import , se afla in posesia lui Dorin Carabet din Deva , actualmente este inca in dresaj …

Sa-i dam cuvintul lui Dorin :

… ca sa mai animam putin forumul, m-am gindit sa va povestesc una alta pe scurt privitor la soim…
Zilnicele zboruri “de rutina” peste cimp incep de cum parasesc masina si eliberez pasarea .
nerabdatoare si dornica de zbor, se ridica imediat de pe pumn, si de inceput face un zbor mai lung (uneori la 300-500m sute de metri), peste deal, case si padure avind mereu un ochi asupra mea.
Am inceput sa cobor panta spre cimpul deschis de jos, si in curind il vad intorcindu-se si cautindu-ma .
Zboara in jurul meu, se mai inalta, si de la o vreme, daca nu il chem isi cauta un punct inalt pe care sa se aseze.
In zile geroase prefera ca punct de aterizare preferat …caciula de pe cap, in locul crengilor inghetate sau a barelor metalice de pe stilpii de curent.
Are un zbor puternic si rapid, insa la chemarile la pumn e mult mai moale (evident) fata de turele ce le da la momeala.
Incep antrenamentul cu citeva chemari la pumn cu recompensa mai mica-raspunde imediat-alteori, cind se apropie in loc sa ridic bratul, ii arunc o bucatica de carne in aer, pe care o prinde cu o acuratete incredibila in gheare , si o maninca apoi din zbor.
Toate aceste actiuni au loc pe o lungime de vreun km, soimul ma urmeaza mereu, asezindu-se din cind in cind pentru odihna.
Dupa ce am ajuns intr-un cimp deschis, scot momeala si incep sa o invirt. deja pasarea si-a schimbat radical zborul: porneste de sus , coboara la rasul cimpului, si cu aripile adunate pe jumatate accelereaza tot mai tare; cind trece pe linga tine auzi clar suieratul datorat penelor tari care taie aerul.
stoopsurile musculeaza foarte mult soimul si il duc intr-o conditie fizica foarte buna…5-10-20, apoi isi cauta un punct inalt, de unde va ataca din nou peste un minut.
pasarea va trebui sa execute cit mai multe astfel de atacuri pina cind va fi lasata sa captureze momeala ce se invirte, si sa isi ia recompensa , dupa care sesiunea e incheiata.
Asta e sablonul de desfasurare, dar mereu apar lucruri si evenimente noi in teren.
Unele periculoase pentru pasare, cum ar fi ceea ce mi s-a intimplat acum citeva zile .

Andrei Keszeg

______________________________________________________________________

Uliu şorecar accidentat de-o maşină, internat în spital pentru trei zile

O răpitoare protejată de lege în toată lumea a fost eliberată de pe platoul Coziei, după ce a stat internată într-un spital veterinar din Deva şi după alte două săptămâni de recuperare petrecute departe de oameni .

Un exemplar de uliu şorecar lovit de o maşină a fost ”pacientul” unui spital veterinar din Deva. Pasărea a fost găsită de un medic, pe o stradă din Bălata. Mergea pe mijlocul drumului, pe jos, lucru neobişnuit pentru o răpitoare. Era rănită la aripa dreaptă şi ar fi fost sortită pieririi pentru că nu mai putea zbura. Bărbatul a adus-o la spitalul „Andivet”, unde a rămas internată timp de trei zile.

Hrănit în volieră

„Uliul avea aripa zdrobită când a ajuns la noi. Îşi ţinea gura larg deschisă şi respira accelerat – semn că suferea şi era foarte speriat. Rana îi sângera şi, după cum arăta, era clar că a fost lovit de o maşină. A fost necesar să-i imobilizăm aripa, pentru refacerea tendoanelor şi ligamentelor”, explică doctorul Bogdan Brehar, care a tratat răpitoarea.

Şorecarul a stat cu aripa bandajată timp de o săptămână. După cele trei zile de internare, a fost mutat într-o volieră din curtea şoimarului Dorin Cărăbeţ, preşedintele Asociaţiei „Peregrinus”, care se ocupă de salvarea şi reabilitarea păsărilor de pradă.

„Răpitoarea avea nevoie de câteva săptămâni de recuperare. Trebuia să le petreacă într-un loc liniştit. E de preferat ca aceste păsări să stea foarte puţin în spital, în astfel de cazuri, pentru că prezenţa oamenilor le agită. E un adevărat stres să vadă o persoană la mai puţin de doi metri de ele”, detaliază Cărăbeţ, care mai spune că exemplarul de uliu era un mascul şi nu avea mai mult de doi ani, apreciind după penaj şi după culoarea ochilor. 

Şoimarul a îngrijit şi a hrănit pasărea aproape trei săptămâni, până când aceasta şi-a putut folosi din nou aripa, după care a eliberat-o, vineri, de pe platoul Coziei. Dacă în zonă nu este niciun mascul, Şorecarul şi-ar putea stabili teritoriul chiar aici, a explicat Dorin Cărăbeţ. Teritoriul unei păsări de pradă se întinde pe câteva zeci sau chiar sute de hectare, iar doi masculi se tolerează în acelaşi perimetru doar dacă există pradă din belşug.

Declaraţie:

„<<Peregrinus>> se confruntă des cu cazuri de păsări rănite, împuşcate sau degerate. Multe sunt răpitoare. Duşmanii lor cei mai mari sunt columbofilii – în special cei de la ţară. Le prind cu capcane şi le taie ciocul şi ghearele. Le condamnă la moarte, pentru că aşa nu se mai pot hrăni”

Marina Tudor

_______________________________________________________________________

Demonstratie cu soim african

Publicat in 04 aprilie 2011

Tags: Dorin Cărăbeţ, Ziua Păsărilor

Adriana Năstase

Dacă pentru cei mai mulţi, 1 Aprilie este Ziua Păcălelilor, pentru ornitologii din România, prima zi a lunii aprilie reprezintă Ziua Păsărilor.

Tradiţie readusă  în actualitate
Contrar părerii generale, această zi constituie o sărbătoare românească foarte îndrăgită încă din perioada interbelică, dar abandonată treptat în anii 1945-1950. Ziua Păsărilor era sărbătorită cu precădere de elevi, care, sub coordonarea profesorului lor de ştiinţe naturale, instalau în acea zi cuiburi artificiale. În ultimii ani, au fost depuse eforturi din partea mai multor organizaţii şi şcoli, pentru readucerea în actualitate a acestei zi tradiţionale, o contribuţie importantă având Societatea Ornitologică Română şi administraţiile parcurilor naturale şi naţionale.

Şoimărit pe Dealul Cetăţii
Anul acesta, Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, alături de Dorin Cărăbeţ, un mare iubitor de natură, dar şi un artist al fotografiei, Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Colegiul Tehnic „Transilvania” Deva au continuat acţiunea iniţiată în anii precedenţi cu ocazia acestei sărbători. Manifestarea din acest an a constat într-o demonstraţie ce a avut loc pe Dealul Cetăţii. Partea practică a acţiunii a fost condusă de şoimarul Dorin Cărăbeţ, preşedinte al Asociaţiei Peregrinus, ce promovează şoimăritul şi protecţia răpitoarelor, dar şi unul dintre primii voluntari ai parcului, care a participat la identificarea speciilor de reptile şi amfibieni, deşi păsările răpitoare sunt preferatele lui. Participanţii au avut ocazia nu numai să cunoască un şoim african, ci şi să interacţioneze cu el prin diferite metode de şoimărit.

_______________________________________________________________________